Mircea Cenan a fost mulţi ani lider incontestabil al peluzei. A şocat de multe ori, a organizat brigăzi, a repetat coregrafii pe dealul din Groapă şi a adus oamenii spre peluză. A luptat şi a cîntat din peluză pentru ”U” cum nimeni înaintea lui nu o mai făcuse, dar astăzi este acolo unde nu credea cineva că îl va vedea vreodată: lângă Ioan Mărginean! Prin plecarea lui din mijlocul suporterilor, aceştia au pierdut bunul cel mai de preţ: unitatea! Ce s-a întâmplat şi cum s-a ajuns de la „Mircea Cenan, cel mai tare în ciocan!” la „Mircea Cenan, te-ai vândut la un ţăran!” ?

 

  • RJ, ce se întâmplă în peluză? Unde au dispărut suporterii?
  • Eu m-am retras de doi ani, între timp s-a ales praful, dar nu poate să spună cineva că sunt vinovat de haosul de acolo.  Îţi spun eu ce se întâmplă, nu a apărut un lider care să se impună şi care să unească oamenii, să-i ţină la un loc pe toţi, cu bune şi rele. În peluză sunt oameni din toate categoriile, de la elevi la doctori, cineva trebuie să ştie cum să-i adune şi să se facă ascultat şi respectat. Nu e ca în cartier, eu vin din cartier şi spun că acolo funcţionează legea străzii, pumnul câştigă întotdeauna. În peluză, în schimb, unde sunt copii, studenţi, bătăuşi, profesori sau doctori la un loc, e nevoie de unitate, trebuie să-i faci pe oamenii ăia să vorbească pe o singură limbă pentru ca grupul să aibă forţă. Eu am ţinut în mână mii de oameni, dar am considerat că am o vârstă, am o familie şi obligaţii şi e mai bine să las locul altcuiva. Tot timpul au fost lupte în peluză, dar am ştiut să ţin lucrurile în frâu. Acum ele au scăpat de sub control şi asta e rău în primul rând pentru ”U”.
  • Suporterii se simt oarecum trădaţi de trecerea ta în rândul oficialilor clubului, cred că ai păşit de cealaltă parte a baricadei.
  • Postul pe care îl ocup în club este unul care trebuia ocupat de un suporter, e o obligaţie UEFA pentru cluburi, era mai bine să fie cineva care nu cunoaşte problemele suporterilor? Ce putea el să facă? M-am retras de doi ani din peluză, cine, ce poate să îmi reproşeze? Sunt angajat la Universitatea, sunt alături de echipa pe care o iubesc şi am iubit-o întotdeauna mai presus de orice, unde e trădarea? Eu am început de copil să trăiesc pentru ”U”, mergeam în deplasări cu trenul, cu autostopul, cu ce puteam şi când ajungeam în oraşul unde avea meci ”U” primul lucru pe care îl făceam era să merg la echipă. Eram ca şi copilul lor, Maier făcea chetă pentru mine cu şapca, jucătorii mă iubeau şi la întoarcere eram singurul luat în autocar. M-am impus treptat, treptat, în rândul galeriei, am adus oameni în peluză, oameni pe care la rândul meu i-am crescut şi i-am făcut U-işti cu sânge adevărat, aşa cum erau ei, cu bune şi rele, dar ştiam că sunt tot timpul acolo, lângă ”U”. Când am considerat că vremea mea a trecut, m-am retras din rândul lor, dar pe ”U” nu mi-l poate scoate nimeni din suflet. Pe cine am trădat? Nu mai sunt în peluză de doi ani, dar sunt lângă ”U” şi pentru mine ăsta este cel mai frumos lucru din lume. De ce să plec de lângă ”U”? Pentru mine este o mândrie că sunt aici, pentru că aici mă regăsesc, cu ”U” în suflet.
  • Imaginea cu tine apărându-l pe Mărginean de atacul cu pietre nu este una pe care o putea intui cineva în urmă cu un an, doi!
  • Poate că am greşit, dar a fost o reacţie spontană, am vrut să îl protejez, sunt oameni plătiţi să asigure ordinea, să-şi facă ei treaba. Dar vin şi te întreb, ce rău a făcut omul ăsta clubului? Că l-a adus pe Walter şi a astupat găurile pe care le-au făcut alţii înaintea lui?
  • Le-a astupat Walter, Mărginean poate le-a adâncit.
  • Bine, le-a astupat Walter, dar spune-mi un lucru rău pe care l-a făcut Mărginean la ”U”. Uite, eu am vorbit cu el deşi nu aveam încredere, dar m-a convins. Iar când o să simt că omul nu vrea binele clubului, plec eu, stai liniştit.
  • Până una, alta au plecat suporterii din peluză!
  • Au plecat pentru că a apărut un nou gen de suporteri, strânşi într-un grup de oameni în etate, profesori onorabili, dar pe care nu i-a văzut nimeni până acum pe stadion. Unde aţi fost, fraţilor, în divizia C? Unde aţi fost în divizia B, unde aţi fost la promovare, că nu v-a văzut nimeni! Despre mine poate să zică cine, ce vrea, că am fost huligan, că m-am bătut cu alţii, dar aşa au fost vremurile atunci, iar eu am făcut astea ca să apăr identitatea lui ”U” într-o vreme când toate erau împotriva clubului. Am făcut-o de multe ori în stradă şi nu mi-e ruşine, sufletul meu a fost curat pentru că m-am luptat pentru ”U” şi aşa am devenit respectaţi noi, ca galerie, în toată ţara. Iar ”U” a mers mai departe cu noi în spate şi a trecut mai uşor de colţii care vroiau să o sfâşie peste tot. Dar unde erau atunci oamenii ăştia care acum învrăjbesc U-ist contra U-ist, de ajunge lumea să-şi scoată ochii în tribună? Erau departe de ”U”,  au venit acum dirijaţi să împăştie grupul şi în mare parte au reuşit.
  • Dirijaţi de cine? Cam dure aprecierile tale, pe ce te bazezi?
  • Pe faptul că ştiu metodele lui Mişan, eu însumi am fost ani mulţi pion de-al lui. De când clasa politică nu mai controlează ”U” în mod direct şi-a vârât coada între suporteri şi i-a dezbinat, iar Mişan ştie lucrurile astea. Ca să controlezi un grup de suporteri ai nevoie de o cauză şi ei au inventat una: muie Walter! Îi cel mai uşor lucru, le scoţi în faţă că Walter a plecat de la ”U” cu jucătorii şi oamenii scot pieptul în faţă urlând „muie Walter”.
  • Walter a plecat de la ”U” cu jucătorii, e o realitate!
  • Şi rahatul în care era clubul când l-a cumpărat el şi-l mai aminteşte cineva? Dar să zicem că asta nu mai contează, dar ăia se pot numi suporteri ai Universităţii care sunt uniţi de o miză ca „muie Walter” când ”U” îşi pierde identitatea începând chiar de la suporteri? Eu am înţeles mai greu, dar până la urmă tot am înţeles că ”U” e o idee, ideea spusă de Mircea Luca, că nu am fost creaţi pentru trofee, nouă ne este suficient să existăm şi să mergem înainte cu ”U” în suflet. Cei care ar trebui să fie fraţi sunt acum duşmani, oamenii nu mai vin la meciuri cu bucurie în suflet că sunt lângă ”U”, vin cu teamă şi se uită urât la vecin de parcă e o pedeapsă prezenţa lui pe stadion. Şi pe fondul ăsta li s-a strecurat inteligent un lucru la care să adere uşor, ura faţă de Walter, de parcă Walter îi opreşte pe ei să fie lângă echipă, să cânte pentru simbol indiferent de ce se întâmplă la club sau pe teren. Am condus mulţi ani peluza în vremuri grele pentru club, în vremuri când ”U” era furat ca în codru, dar jucătorii de pe teren nu au simţit niciodată că peluza nu este lângă ei. Cum poţi tu să-ţi înjuri jucătorii sau conducătorii în timpul unui meci şi să spui că aperi aşa simbolul? A, că mergi la antrenamente şi acolo le spui ce ai pe suflet, e altceva. Dar la un meci în care ei au nevoie de tine tu te apuci să îi înjuri, asta nu o înţeleg şi o pun pe seama urii cultivate de cei care vor să conducă suporterii din umbră.
  • Totuşi, noii suporteri au făcut şi lucruri bune pentru cinstirea trecutului, cel mai proaspăt exemplu fiind statuia lui Mircea Luca.
  • Foarte bine că au făcut, dar care este preţul? Sunt printre ei oameni care au vrut să omoare ”U”, să omoare societatea la care Walter este patron pentru ca Walter şi Mărginean să devină groparii Universităţii! Pentru mine, suporterii care au luat bani de la clasa politică nu mai sunt suporteri, ei devin vulnerabili şi se transformă în instrumente în mâna altora! Am fost jignit gratuit de aceşti oameni, dar lucrurile nu se termină aici!
  • Totuşi, fişa postului tău presupune mijlocirea comunicării între club şi suporteri. Cum vei face?
  • Simplu, voi înfiinţa un sindicat al suporterilor Universităţii, SSU, un loc în care suporterii să se regăsească cu adevărat. Oamenii mei suferă şi sufăr împreună cu ei când le văd teama de a merge la meciuri, teama de a nu deveni ţintele vorbelor viclene (asta dacă deja nu au devenit, cum e cazul Elevului), o să-i învăţ şi pe copiii de acum din peluză ce înseamnă să iubeşti pe ”U” fără să îţi urăşti tovarăşul. Pe ei nu îi acuz de nimic, se lasă duşi de val pentru că nu are cine să îi înveţe. Ei trebuie să vadă şi din fapte nu doar din vorbe mincinoase că atunci când joacă ”U” este sărbătoare, ca să nu ajungem de râsul ţării, după ce am ţinut piept CFR-ului, jandarmilor şi tuturor celor care au vrut să ne distrugă, să ne învingem noi pe noi!

 

Comentarii