Scurt, ca un răspuns de jandarm:

Universitatea joacă miercuri şi joi finala campionatului la baschet feminin. Calificarea în finală este oricum o performanţă uimitoare pentru o secţie care până anul trecut nu mai conta în competiţie încă din anii 90. Ce se întâmplă în finală (scorul este de 1-1 după primele două meciuri) e doar bonus. De ce se va întâmpla în tribune depinde însă chiar existenţa spiritului “U”. Mă rog, poate “existenţa” e un termen prea dur, l-am lăsat acolo pentru a accentua contextul smiley

Deocamdată, fără regrete şi resentimente, “U” trăieşte şi se perpetuează printr-un brand colateral, “Peluza Şepcile Roşii”. Cam atât a mai rămas dintr-un Simbol care, cândva, era prezent în prima linie în cam toate sporturile de interes ale românilor. Deşi e crezul peluzei, idealul regăsit în F.O.R.T. are nevoie şi de expunere în competiţii decente pentru a se multiplica  mai departe. Ori, dacă e să inventariem astăzi situaţia Universităţii în competiţii, sunt suficiente degetele de la mâna unui tăietor de lemne pentru a număra domeniile unde contăm: baschet masculin, baschet feminin şi handbal feminin! Restul sunt hastaguri şi Vasulisme, nu există ca vizibilitate!

Prin urmare, “Peluza Sepcile Roşii” este, de fapt, brandul care ar putea să atragă şi alţi oameni lângă “U” până la limpezirea vremurilor. Tot respectul pentru băieţii din peluză care astăzi ţin steagul sus, o peluză care excelează prin creativitate. Dar ei trebuie să fie conştienţi de greutatea responsabilităţii aşezată de soartă pe umerii lor. Mâine şi poimâine, Sala Sporturilor “Horia Demian” va fi, probabil, plină de oameni care, într-o formă sau alta, simt ceva pentru “U”, chiar dacă definirea acelui “ceva” e dificilă. Dacă ei vor găsi sau regăsi fiorul “U” depinde doar de “Peluza Sepcile Roşii”. Astăzi e greu să te mai îndrăgosteşti de “U” altfel decât prin emoţia transmisă de peluză!

Nu am autoritatea de a îndemna “Peluza Şepcile Roşii” la o prezenţă semnificativă la cele două meciuri ale finalei şi nici apeluri patetice nu-mi place să fac. Dar nu mă poate opri nimeni să umblu printre iluzii vestind apocalipsa ce va urma după ce ultimii oameni ai peluzei vor îmbătrâni fără să mai aducă alţii lângă ei.

Înţelegeţi, aşadar, că forţa lui “U” stă în “Peluza Şepcile Roşii”!

Comentarii